Cooperarea intelectuală în dezbatere la CNR UNESCO
„Comisia Națională a României pentru UNESCO a organizat pe 5 martie 2024 o masă rotundă intitulată Cooperarea intelectuală.-Personalități și contribuții românești Diplomație culturală și științifică la feminin.
În cadrul evenimentului au fost evocate figuri importante ale cooperării intelectuale din România cu un accent deosebit asupra prezențelor și contributiilor feminine , in contextul aniversării a 50 de ani de la primirea în Academie a Anei Aslan (aniversare înscrisă în calendarul oficial UNESCO pe anul 2024) și al aniversării a 160 de ani de la nașterea Elenei Văcărescu.
Dezbaterea a fost moderată de doamna Madlen Șerban, Secretar General CNR UNESCO.
Masa rotundă a fost deschisă de doamna Janina Sitaru, Secretar de Stat, MAE, care a punctat efortul continuu al diplomației românești de a promova activitatea femeilor în domeniul cultural și de cercetare, în plan internațional:
„În ultimii ani, diplomația română și-a evidențiat angajamentul constant și deplin în protejarea și promovarea drepturilor femeilor, precum și în implementarea instrumentelor juridice internaționale în domeniu. Protecția și promovarea drepturilor femeii sunt constante ale activității Ministerului Afacerilor Externe, atât ca obiective de politică externă, cât și ca obiective instituționale urmărite consecvent. Diplomația feminină are și în România tradiții și reprezentante de prestigiu, precum Elena Văcărescu, singura femeie cu rangul de ambasador din istoria Societății Națiunilor și Martha Bibescu, figură-cheie a literaturii, diplomației și a aristocrației interbelice. Totodată, atât Eliza Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din România și printre primele din lume, cât și Ana Aslan, biolog și medic român care a pus bazele domeniului geriatric la nivel mondial, au fost, prin activitatea lor, adevărate ambasadoare ale cercetării științifice românești”, a afirmat doamna doamna Janina Sitaru.
Doamna Simona Miculescu, Delegat Permanent al României La UNESCO și Președinte al Conferinței Generale UNESCO a subliniat necesitatea ca inițiativele românești în domeniul diplomației culturale și științifice să fie comunicate mai susținut în mediul internațional. De domnia sa a prezentat proiectul de rezoluție a Consiliului Executiv al UNESCO, la care s-a asociat și România și care invită statele membre să se implice în efortul de conservare al arhivelor UNESCO:
„Putem să fim mândri că, în ultimul secol, România a avut o contribuție remarcabilă și aproape continuă la dialogul și cooperarea intelectuale internaționale, fie că ne referim la Comisia Internațională de Cooperare Intelectuală, și organul său executiv – Institutul internațional de cooperare intelectuală, sau, ulterior, de data aceasta la scară interguvernamentală, la nivelul UNESCO.
Numele lui Nicolae Titulescu, Elena Văcărescu sau George Oprescu au rămas în memoria lumii ca foarte ilustrative pentru acele vremuri și contexte, alături de Henri Bergson, Albert Einstein, Marie Curie, Béla Bartók, Thomas Mann sau Paul Valéry.
După cel de-al doilea război mondial și aderarea României la UNESCO, țara noastră a continuat să fie extrem de activă, punându-și amprenta asupra multora dintre temele aflate pe agenda organizației, prin activitatea unor distinși diplomați, precum Valentin Lipatti, al cărui centenar l-am celebrat în urmă cu un an.
Avem o onorantă tradiție pe care trebuie să o continuăm!”, consideră doamna Simona Miculescu
Rectorul SNSPA, domnul Prof. Univ. Dr. Remus Pricopie a evocat activitatea lui Mircea Malița, diplomat de marcă și Ministru al învățământului (februarie 1970 – octombrie 1972), de al cărui nume se leagă importante activități la nivel de UNESCO, precum înființarea CEPES la București.
Domnul Prof. univ. dr. Mircea Duțu, Director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, a trecut în revistă figurile fondatoare ale cooperării intelectuale românești, precum și rolul jucat de juriști în acest domeniu.
Doamna Ioana Apostol, cercetător științific la Institutul de Istoria artei, „G. Oprescu” a identificat principalele jaloane ale activității lui George Oprescu în cadrul Organizaţiei de Cooperare Intelectuală a Ligii Naţiunilor.
Domnul Cosmin Nasui, istoric de artă, a schițat un profil politic al Ligiei Macovei, care a îndeplinit funcția de reprezentant permanent al R.P. Române la UNESCO (1959-1960).
Domnul Cristian Vasile a a schițat rețeaua intelectuală în care au activat Tudor Vianu și Mihail Ralea, personalități care au activat în cadrul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Reperele principale ale bogatei activității în domeniul diplomației științifice a Anei Aslan, aniversare înscrisă în calendarul mondial UNESCO, în anul 2024, au fost retrasate de către domnul Prof. Univ.dr. Gabriel Prada, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie și doamna,Theodora Barbulescu, fostul șef de cabinet al Anei Aslan și de doamna Magdalena Ionescu, medicul personal.
Elementele mai puțin cunoscute ale activității Elenei Văcărescu, în domeniul drepturilor femeii aui fost prezentate de către domnul Doru Liciu, ministru-consilier, șef serviciu, Arhivele Diplomatice, MAE, iar doamna Monica Joița, ministru-consilier, Arhivele Diplomatice, MAE a susținut o veritabilă pledoarie pentru o ediție critică a scrierilor Elenei Văcărescu.
Doamna Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale a schițat un portret al Mathei Bibescu, așa cum reiese aceasta din documente, dincolo de mitologiile care circulă în spațiul public, iar doamna Georgiana Pogonaru, președinte al Asociației Culturale Patrimoniu pentru Viitor a prezentat filmul documentar „Martha Bibescu, Nimfa Europa”, scenariu și regia Sabina Pop, peliculă realizată cu materiale inedite de arhivă și pusă la dispoziția publicului cu titlu gratuit de către asociație.
Acest eveniment vine în prelungirea demersurilor CNR UNESCO, coordonate de Codrin Tăut, expert în cadrul instituției, de promovare a inițiativelor de cooperare intelectuală ale României pe lângă Comitetul Internațional pentru Cooperare Intelectuală și UNESCO, materializate prin dezbaterea „Un secol de cooperare intelectuală românească” (30 septembrie 2021), prin publicarea volumului omonim Un secol de cooperare intelectuală românească. Repere istorice și diplomatice, la editura ProUniversitaria (decembrie 2022) și prin masa rotundă consacrată centenarului diplomatului și omului de cultură Valentin Lipatti (23 martie 2023).